Died Before K. ( dbk )

M-am facut acum ceva vreme cu un PC de pe vremea lui Win98 de care cineva nu mai avea nevoie. A luat, pe rand mai multe roluri:

> Server ftp (am renuntat din cauza numarului mic de persoane cu care il foloseam)

> Membru World Community Grid (am renuntat temporar din mai multe motive: lipsa de entuziasm, performante limitate si issue-uri hardware cu un alt sistem care era si membru GPU Grid)

> In momentul de fata preia poze (una la 15 minute) de pe o camera web din Creta pentru timelapse; probleme intalnite: uneori camera e offline / se blocheaza, vreme impecabila, deci nimic spectaculos pentru multa vreme.

Ma gandesc sa fac asta cu camere web de la JN ca sunt multe prin tara dar e mai complicat cu preluarea imaginilor (nothing a good php script can’t handle, thankfully). Au imagini de calitate si vremea e putin mai dinamica. Ma intreb insa daca e legal sa fac asta .

In acelasi timp posibile roluri pentru PC-ul respectiv ar mai fi:

> File server (dar n-am nevoie)

> Backup server (dar prea putin spatiu de stocare, prea scump sa mai adaug si pana la urma all hail online backup)

> Server pentru radio online (but nothing to broadcast)

> Game server (dar pentru ce joc si cine intra pe el?)

> Torrent downloader (il tin deschis, cu acces pentru mine si alte persoane; punem torrente care se downloadeaza in mult timp si nu ne mai lasam PC-urile deschise degeaba; downloadam apoi direct). La asta ma gandesc momentan. On the other hand, multora le-ar fi peste mana si s-ar putea sa le ia mai repede ca vechitura mea.

Voi mai completa lista, dar sunt curios si de alte pareri. Cerinte: sa ruleze ceva cu kernel Linux, sa se multumeasca cu 256 MB RAM si un procesor lenes; sa fie util preferabil pentru cat mai multi, minim pentru cei din casa.

[later edit]: Menţionez că beneficiază şi de două porturi serial şi unul paralel.

O colegă de facultate mi-a amintit recent de Serial Experiments: Lain. Ştiu că l-am mai menţionat fugar de tot în trecut, aşa că m-am gândit să dezvolt puţin subiectul. SE:L este un anime apărut acum destul de multă vreme (1998) cu o poveste şi un stil destul de ieşite din comun.

SE:L o are în centru pe puştoaica Lain Iwakura. Nu vă lăsaţi păcăliţi de personajul principal de ~14 ani şi pijamalele cu ursuleţi, anime-ul este destul de straniu în multe momente şi sinistru în şi mai multe. Pe scurt, la o săptămână după sinuciderea colegei Chisa, prietenele lui Lain încep să primească e-mail-uri de la aceasta spunându-le că este “vie” şi că l-a găsit pe Dumnezeu. Întâmplarea asta o atrage pe habarnista Lain într-o lume unde realitatea virtuală şi cea “reală” încep să se întrepătrundă, protagonista dezvoltându-se spectaculos atât tehnic (cum este în filme, ajunge de la rangul de n00b la cel de elite hacker ) cât mai ales ca şi complexitate. Avem de-a face cu mai multe feţe ale personalităţii lui Lain, dezvăluite pe parcurs şi cu o întoarcere cu susul în jos a lumii în care aceasta trăieşte.

De asemenea, SE:L mi se pare că abordează într-o manieră uneori naivă alteori foarte bine ancorată în solul dur al realităţii ceva teme tare plăcute celor de la Hollywood, printre care şi hecăreala (bine, ei nu ştiu de fapt că termenul înseamnă altceva dar să sărim peste asta). Avem de asemenea ceva filosofie legată de natura reală a lumii (sau mai bine zis a lumilor — sistemul cunoscut ca “the Wired” şi lumea fizică) şi de identitatea personajului principal (relaţia dintre percepţia celorlalţi şi felul în care se percepe ea însăşi). Astea nu intră la Hollywood things by the way .

The Wired este echivalentul Internetului, dar adus cu protocolul IP pe undeva pe la versiunea 7. Mentionăm şi ceva perl şi smartphone-uri . Ca idee, primul BlackBerry (şi primul smartphone optimizat pentru transfer wireless de e-mail) a apărut în 2002, dar primul capabil de e-mail era prin 1993. Faptul că pe Lain o vedem în anime la un moment dat plimbându-se pe la şcoală cu o chestie măruntă în mâini şi programând este, chiar şi pentru 2010, pretty awesome după părerea mea.

Că tot vorbeam de stil, SE:L mi-a rămas în cap cu un bâzâit electric care marca omniprezenţa Wired-ului şi cu mănunchiurile de cabluri cocoţate pe stâlpi în purul stil bucureştean. Mai sunt şi diverse detalii, cum ar fi camera lui Lain şi ochelarii tatălui ei, care reflectă de multe ori lumina unui monitor chiar dacă purtătorul nu are aşa ceva prin apropiere. Apropo de mişcarea aia stilistică: [click].

Cum cred că v-am aruncat câteva idei din ce e pe acolo, prefer să tac şi să vă urez vizionare plăcută dacă decideţi să aruncaţi un ochi.

P.S.: IMDB link: http://www.imdb.com/title/tt0500092/

Ştiţi ecranele acelea din staţiile din metrou de prin Bucureşti pe care rulează diverse filmuleţe şi ştiri? Am stabilit în urmă cu ceva vreme că rulează Windows, când s-a buşit player-ul şi se vedea o eroare de mai mare dragul. Azi am observat probabil acceaşi eroare, dar m-a mâncat tare să mă uit şi la ce program o scuipase: mmos.exe.

Căutând puţin găsim că băieţii folosesc un player produs de Scala, care, ironic, se laudă tocmai cu stabilitatea sa. Nu ştiu exact ce versiune de Windows e (la prima vedere a părut un XP când m-am uitat mai demult, dar nu puteam vedea mare lucru). Acum îmi dau seama că de playerele de genul ăsta nu ştiu mare lucru, might have a look into an open source alternative.

P.S.: De ce avem ecrane separate cu ora la care vine următorul metrou cu destinaţia Berceni când oricum nu se respectă ora aia?